blogul clorofilofil

azi m-am decis: nu-mi pasa ca a crescut buruianul pan' la brau pe blogu' aci de fata. daca o avut pamant fertil, nu i-o mai pasat nici de canicula, nici de mine in varianta busy. asa ca sa il iubim asa cum e, in plina criza de spatii verzi. de fapt, propun scoaterea miilor de bloguri prafuite, dar pline de vegetatie, pe trotuar ca sa aiba omu' ce respira. ce tot atata fum, praf, fosfor, alea-alea?
picurand./tot_yo1

pe urma fericirii. sau cum?

ci-i drept... cand ma gandesc la blogul nostru cel mic, batrancios si cu urechi clapauge mai-mai ca-mi vine sa zvarl o lacrima in coltul gurii... era tare, frate. asa cum il credeam noi: numai pentru uz casnic si lectura membrelor superioare... adica noi trei. dar nah... cum nici noi3 nu mai are prospetimea de al'dat'... cu plecaciune imi permit sa postez un suvenir, o scobitoare ca sa para ca n-am imbatranit de atunci ... si ca sa nu se prinda lumea ca am inteles care e treaba cu the pursuit of happiness... SIICRET. adica sa va zic (da' numa' voua): nu e cand te uiti in oglinda si zici bine ca am toate doua picioarele, ca altii au doar unul. sau bine ca e mama sanatoasa. sau ce bine ca o murit cainele ca lu' vecinu' i-o murit capra... si tot asa. nu, the pursuit of happiness ala adevarat e cand pleci dreq de pe continentu' asta de toata stima pe unu' mai... hmm... scurt in memorie sh istorie. atat va zic acum.

cat despre o pis din "my little blog"... iete (amintiri din vremi mai cu racoare):

@lavmitendar@30 ian. asa ca sa nu iesim din timpurile contemporane. a, sa nu uit! 2007. asta pentru vaca suprema la care, cu plecaciune, ii adresez un "sa ma pi'n pula, fa!". cat despre vaca nambar ciu... ce sa zic. nu mai am cum sa zic. am ramas noi. 1 si 2, numere singure pe lume, dar stapane pe garsoniera ca deh, uneori un cutit te scoate din bordel. cat despre fake admin, ca tot am vazut k il baga toti iuzarii si luzarii in seama, sa stiti ca nu e eu. cine sunt eu? asta nimeni nu poate sti. inca se cerceteaza.in continuare ma bucur k sunt cu voi, printre si, de ce sa nu recunoastem, peste voi. nah, valoarea mea... :D stiti, vorba iubitorului de intelepciune, aur si femei goale... vasile de la carjaneni. dom'le, eu as avea multe de povestit, recunosc. ma aflu intr-un moment crucial, talenovelisticohorrorodementocacacios si... atat va zic: nu faceti ca mine!!!!!! cum cum? copii la batranete fara viata si moarte fara tinerete, ca'n povestea aia.. a porcului cu pui de aur alb.

@lavmisuit@ 30 ian. eu is fericit, bai, mai ceva ca vacile la pascut de trifoi cu patru foi. nu va explic de ce, ca nu meritati. va descurcati si singure. noapte buna si... somn pe jos. o mica ruptura in turma... asta e trist, dar... gou, gou caus!!!!!!!!!!

atat pt azi... dragii si (cica) dragele mele. /tot_yo1

to fuck or not to fuck? ce sa fac?

mda... in imposibilitate de cauza si impotenta scriitoriceasca ma declar profund dezintersectionata de atitudinea pe care ar trebui s-o am. sau sa n-o am.
si ma intreb. afara is vreo 1354 grade zise celsius. aici, dupa birou, e aer conditionat. ar trebui sa ma amestec de fratii zisi ai nostri de peste prut? ufff... nu de alta, dar cica n-au voie sa vanda unt si conserve de peste. mdea, dom'le in piatza putzin centrala.
pe taraba lu' natasha erea: smantana, pateu de curcan, cocos, bizon, iepure, lapte de enot, conserva de ienibahar tzepos (dintr-ala cu urechile tzuguiate), ciocolata (care, la randul ei, contine grasime de vitel). si asa i se tot scurg ei zilele si noua zmatzele de cu vara pana'n seara.
daca zic pas (cu i din a), maine sare controlu' pe natasha (sora mea de peste prut, insist) si o fute de nu mai vede ea pufoaica si ficat de pui. n-o sa mai vada nici granitza un timp ca deh, natasha n-are nici viza, ca doar suntem frati cu totii. de peste un prut pe altul.
uff... si e saraci ghiata di e di nu mai jtii pi un' sa'sh scoati oborocu' sh nii ni-i mili da' tre' sa manc sh io o pani di la ziaru ista sh shi po' io pentru ca si fac pen' e? sa-mi jertfasc io bucatzaca me di pani, din cari hranesc sh'un cani? (sh pi B.B ;) declar paranteza inchisa, ca sa nu se nasca niscaiva confuzii.
concluzie? nu. ca tot o dau in asonante, ceea care este mare pacat care e metoda fonetica si alea-alea cam romantica pentru contemporaneitatea cu care ma dau io mare. trendy e dezacordul si disparitia cratimei. la cea din urma inca mai lucrez. /tot_yo1