curs intensiv de singuratate. part 1

orson wells: “we're born alone, we live alone, we die alone. only through our love and friendship can we create the illusion for the moment that we're not alone.”
eu zic ca e bine sa iei niste lectii inainte, sa nu te ia revelatia prin surprindere, vorba ceia. prima e despre personajul construit ca dracu', tu-ul incert, dar vanitos si pe care l-am intalnit io recent pe strada si care sigur exista.

factlist:

• vei fi mereu nemultumit, la locul nepotrivit, in compania unor oameni de care te leaga prea putin. nu suporti insa singuratatea, asa ca decizi sa-i suporti pe ei si mai-mai iti plac. daca defectele nu ar fi mai vizibile decat calitatile, iti spui, si iei o pauza. 
• nu exista un loc al tau, unde sa te poti uita si din care sa nu vrei sa pleci. a existat candva unul, dar cand ai momente de sinceritate cu tine recunosti ca doar disparitia il face mai bun. chiar nu era asa misto. 
• cand ramai singur, ai plati pentru putina companie si te scufunzi intr-o tristete deznadajduita. cand esti cu cineva, ai vrea sa nu miste aerul in jur, sa nu vorbeasca decat cand simti tu ca trebuie, sa toarne doar informatii ambalate-n complimente, ca o sclava razvratita, dar in esenta subtil docila si, daca ai noroc, carismatica. 
• nu vrei nimic din ce poti avea si nici nu stii ce ai putea sa mai vrei. sa traiesti intr-o epifanie perpetua si ferice. 
• nu te bucuri pentru ceilalti decat daca binele lor e mai mic decat al tau. nu le vrei raul. mai degraba sa li se aplice o dreptate providentialmente corecta. tie nu. esti un bursuc social. 

to be continued. caci delirul se aseaza in unele zile, dar revine neindoit.